Cartiaudio.eu

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Luntrea se apropria de tarm. Omul cu padela sculptata se opri din vaslit. Ar trebui sa fie undeva pe aici. Lasa padela din mana si intinse bratele inainte. Celalalt barbat era in partea dinainte a luntrei, cercetand cu atentie malul. Avea pe genunchi o foaie de hartie galbena. Vino aici si priveste, Evans, spuse el.

Pentru ca nu avusese copii, ceea ce o umplea de mahnire, matusa nu putea sa si lase averea decat nepoatei sale. Aceasta mostenire devenita principalul gand al familiei isi intindea aripile asupra casei si asupra intregului minister, unde toata lumea stia ca Bonnin si cu nevasta sa or sa aiba un milion

Cristalul acesta e de vanzare Iar cinci lire este un pret destul de bun. Nu inteleg ce intentii ai, Cave, de nu vrei sa accepti oferta domnului Domnul Cave, foarte tulburat de aceasta irumptie, o privi furios pe deasupra ochelarilor si, fara prea multa siguranta, isi revendica dreptul de a si conduce afacerile dupa voia sa. Dupa masa, cand sotia era ocupata cu somnul obisnuit, scoase din nou c

Locotenentul statea in fata sferei de otel si mesteca intre dinti o aschie de pin. Ce crezi despre asta, Steevens? intreba el. Ma rog, e o idee, spuse Steevens cu tonul unuia care isi rezerva parerea. Cred ca se va turti complet, insista locotenentul. Se pare ca a calculat destul de exact, remarca Steevens pe acelasi ton retinut.

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Despre Herbert West, care a fost prietenul meu la Universitate ca si in particular, nu pot vorbi fara o groaza irepresibila. Asta datorita mai curand straniei ocupatii careia si a consacrat viata, decat felul sinistru in care a disparut cu putin timp in urma. Cercetarile sale au inceput acum saptesprezece ani, cand eram amandoi in anul trei la medicina, la Universitatea Miskatonic din Arkham. Cata

Despre Herbert West, care a fost prietenul meu la Universitate ca si in particular, nu pot vorbi fara o groaza irepresibila. Asta datorita mai curand straniei ocupatii careia si a consacrat viata, decat felul sinistru in care a disparut cu putin timp in urma. Cercetarile sale au inceput acum saptesprezece ani, cand eram amandoi in anul trei la medicina, la Universitatea Miskatonic din Arkham. Cata

Despre Herbert West, care a fost prietenul meu la Universitate ca si in particular, nu pot vorbi fara o groaza irepresibila. Asta datorita mai curand straniei ocupatii careia si a consacrat viata, decat felul sinistru in care a disparut cu putin timp in urma. Cercetarile sale au inceput acum saptesprezece ani, cand eram amandoi in anul trei la medicina, la Universitatea Miskatonic din Arkham. Cata

Cica odata se dadusera in prietesug Pacala cu Tandala si umblau creanga prin lume. Ca sa nu ajunga de izbeliste, se apucara si ei de treaba. Si ce treaba? Unul sa spuie minciuna, iar altul s o dreaga, si ce or castiga, sa imparta in doua.

Stii ce, mai Tandala, zice Pacala, sa facem o tovarasie. Ce fel de tovarasie? intreaba Pacala. Stiu eu doi frati carciumari, colea langa acel parau: au o tuica tare buna dar nici o faramitura de paine, caci mananca numai mamaliga. Acesti frati mor dupa paine, sa mergem sa i imbiem ca sa manance cu noi impreuna si pentru fiecare paine ce vom manca cu ei impreuna, sa ne dea cate o litra de tui

Odata, Pacala si Tandala s au pornit cu carul la un drum indepartat. Apucandu i noaptea intr o padure s au gandit sa steie la popas. Si ca sa nu deie vreo jivina peste dansii, au hotarat: unul sa doarma, iar altul sa pazeasca. Bun