Cartiaudio.eu

Cu toata saracia si infirmitatea lui, avusese si zile mai bune. Cand avea cincisprezece ani, o caruta ii strivise ambele picioare pe soseaua spre Varville. De atunci, cersea, tarandu se de a lungul drumurilor, prin gospodariile taranesti, leganandu se pe carjele care ii facusera umerii sa se ridice pana la urechi. Copil gasit intr un sant de preotul din Billettes in ajunul Zilei Mortilor si boteza

Era una dintre acele fete frumusele si seducatoare nascute, ca dintr o eroare a destinului, intr o familie de functionari. Nu avea zestre, nu avea sperante, nici un mijloc de a se face cunoscuta, inteleasa, iubita, luata de nevasta de un om bogat si deosebit. Accepta sa se marite cu un slujbas marunt de la Ministerul Instructiunii Publice. Suferea mereu, deoarece simtea ca era nascuta pentru toat

Jeremie si camaradul sau, Mathurin, se indreptau indreapta incet spre crasma lui Paumelle; mergea, tras de Mathurin si impins de vant, incapabil sa reziste celor doua forte. Incaperea joasa era plina de mateloti, fum gros si strigate. Jeremie si Mathurin mersera sa se aseze intr un colt si incepura o partida, iar paharelele dispareau unul dupa altul in adnacul gatlejelor lor. Apoi au mai jucat cat

Barbatul si femeia se apropiara si se uitara muribund, cu ochi linistiti si resemnati. Ginerele spuse: De ast data s a ispravit, nu apuca noaptea. Gospodina spuse: De la pranz galgaie asa. Apoi tacura. Tatal avea ochii inchisi, fata pamantie si atat de uscata, incat parea de lemn. Prin gura intredeschisa se strecura o rasuflare gafaitoare si aspra; iar cearsaful de panza cenusie se ridica pe p

Cei doi prieteni isi terminasera cina. Ah imbatranesc. E trist. Azi nu mai simt decat pareri de rau. Repede mai trece viata Si eu am imbatranit fara ca macar sa mi dau seama cand m am apropiat de cincizeci de ani, ma credeam aproape un adolescent. Nu sufeream de nimic, eram fericit si linistit. Revelatia decaderii mele mi s a produs intr un mod simplu si inspaimantator, care m a doborat p

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Discutia se invartea in jurul unor crime nedescoperite si ramase nepedepsite. Fiecare isi spunea parerea: colonelul Bantry, sotia lui grasuta si blajina, doctorul Lloyd si chiar batrana Miss Marple. Singurul care nu vorbea, desi era cel mai indreptatit s o faca, dupa cum credeau cu totii, era Sir Henry Clithering, fost inspector la Scotland Yard. Acesta tacea si isi rasucea mustata zambind usor de

Cele doua tinere par acoperite de flori. Sunt singure in trasura imenda incarcata cu buchete, ca un cos urias. In trasuri, lumea se striga pe nume, se descopera cunostinte, se bombardeaza cu trandafiri. Un car plin de femei frumoase invesmantate in rosu, ca niste diavolite, atrag si cuceresc privirile. Un barbat aducand cu Henric al IV lea arunca, cuprins de o veselie inflacarata, un buchet enorm

Pentru ca locuia in Batignolles si era functionar la Ministerul Instructiunii Publice, lua in fiecare dimineata omnibuzul pentru a ajunge la birou. Si in fiecare dimineata calatorea pana in centrul Parisului fata in fata cu o tanara de care se indragosti. Ea mergea la magazinul unde lucra, in fiecare zi, la aceeasi ora. De fiecare data cand o vazu, Francois Tessier se simti fermecat de chipul acel

Maestrul Bontron, celebrul avocat parizian, care de zece ani pledeaza si obtine toate despartirile dintre sotii nepotriviti, deschise usa cabinetului sau si se dadu la o parte pentru a i face loc noului sau client. Luati loc, spuse avocatul. Domnule, vreau sa va cer sa pledati pentru mine intr o chestiune de divort. Vorbiti, domnule, va ascult. Domnule, sint un fost notar. Deja? Da a

Cu palaria pe cap, cu mantoul pe spate, cu un voal negru pe fata, si un altul, cu care avea sa dubleze pe primul cand se va urca in birja vinovata, in buzunar, doamna Haggan batea cu capatul umbrelei in varful botinei si ramanea asezata pe scaun in camera ei, neputand sa se hotarasca daca sa iasa pentru a se duce la acea intalnire. De cate ori totusi, de doi ani incoace, nu se imbracase astfel in

Doamna Poincot venea la bratul sotului ei, un armator bogat. Era o femeie de vreo patruzeci de ani, inca foarte frumoasa, cam plinuta, dar, gratie rotunjimilor ei, ramasa proaspata ca la douazeci de ani. Prietenii ii spuneau Zeita, din cauza infatisarii semete, a ochilor mari, negri, a nobletii pe care o emana intreaga ei persoana. Avea o reputatie ireprosabila. Niciodata nu fusese atinsa de vreo

Cand parintii au hotarat sa ma duc sa studiez dreptul la Paris, au avut loc lungi discutii menite sa puna la punct toate lucrurile. Atunci, s a hotarat sa mi se caute o pensiune, una modesta si confortabila, si familia mea sa plateasca direct pretul pentru cazare si masa, in fiecare luna. Niste vecini carora li s a cerut sfatul ne au recomandat o compatrioata, doamna Kergaran, care primea student