Cartiaudio.eu

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Discutia se invartea in jurul unor crime nedescoperite si ramase nepedepsite. Fiecare isi spunea parerea: colonelul Bantry, sotia lui grasuta si blajina, doctorul Lloyd si chiar batrana Miss Marple. Singurul care nu vorbea, desi era cel mai indreptatit s o faca, dupa cum credeau cu totii, era Sir Henry Clithering, fost inspector la Scotland Yard. Acesta tacea si isi rasucea mustata zambind usor de

Cele doua tinere par acoperite de flori. Sunt singure in trasura imenda incarcata cu buchete, ca un cos urias. In trasuri, lumea se striga pe nume, se descopera cunostinte, se bombardeaza cu trandafiri. Un car plin de femei frumoase invesmantate in rosu, ca niste diavolite, atrag si cuceresc privirile. Un barbat aducand cu Henric al IV lea arunca, cuprins de o veselie inflacarata, un buchet enorm

Pentru ca locuia in Batignolles si era functionar la Ministerul Instructiunii Publice, lua in fiecare dimineata omnibuzul pentru a ajunge la birou. Si in fiecare dimineata calatorea pana in centrul Parisului fata in fata cu o tanara de care se indragosti. Ea mergea la magazinul unde lucra, in fiecare zi, la aceeasi ora. De fiecare data cand o vazu, Francois Tessier se simti fermecat de chipul acel

Maestrul Bontron, celebrul avocat parizian, care de zece ani pledeaza si obtine toate despartirile dintre sotii nepotriviti, deschise usa cabinetului sau si se dadu la o parte pentru a i face loc noului sau client. Luati loc, spuse avocatul. Domnule, vreau sa va cer sa pledati pentru mine intr o chestiune de divort. Vorbiti, domnule, va ascult. Domnule, sint un fost notar. Deja? Da a

Cu palaria pe cap, cu mantoul pe spate, cu un voal negru pe fata, si un altul, cu care avea sa dubleze pe primul cand se va urca in birja vinovata, in buzunar, doamna Haggan batea cu capatul umbrelei in varful botinei si ramanea asezata pe scaun in camera ei, neputand sa se hotarasca daca sa iasa pentru a se duce la acea intalnire. De cate ori totusi, de doi ani incoace, nu se imbracase astfel in

Doamna Poincot venea la bratul sotului ei, un armator bogat. Era o femeie de vreo patruzeci de ani, inca foarte frumoasa, cam plinuta, dar, gratie rotunjimilor ei, ramasa proaspata ca la douazeci de ani. Prietenii ii spuneau Zeita, din cauza infatisarii semete, a ochilor mari, negri, a nobletii pe care o emana intreaga ei persoana. Avea o reputatie ireprosabila. Niciodata nu fusese atinsa de vreo

Cand parintii au hotarat sa ma duc sa studiez dreptul la Paris, au avut loc lungi discutii menite sa puna la punct toate lucrurile. Atunci, s a hotarat sa mi se caute o pensiune, una modesta si confortabila, si familia mea sa plateasca direct pretul pentru cazare si masa, in fiecare luna. Niste vecini carora li s a cerut sfatul ne au recomandat o compatrioata, doamna Kergaran, care primea student

De cand se stia, baronul avusese o pasiune nestavilita: vanatoarea. Vana in toate zilele, de dimineata pana seara, cu o pornire nestapanita. Avea de acum cincizeci de ani batuti pe muchie, dar se tinea bine, ramasese verde, chiar daca chelise, era un pic mai corpolent, dar viguros. In tinut i se spunea pe numele mic: domnul Hector. Se numea Hector Gontran de Coutelier. Locuia in mijlocul padurii,

Era la sfarsitul unei cine intre barbati, barbati insurati, vechi prieteni, care se mai intalneau cateodata fara nevestele lor, ca pe vremuri, cand erau flacai. Se manca mult, se bea mult, se vorbea despre toate, se depanau amintiri, acele amintiri calde care fac, fara voia ta, sa ti infloreasca un zambet pe chip si sa ti tremure inima. Este extraordinar cat de usor cazi in capcana. Esti foarte

Salonul era mic, invaluit in draperii groase si parfumat discret. Intr un semineu mare, ardea un foc zdravan. In salon, ea stapana casei, si el un prieten vechi, ramas burlac, un prieten de nadejde. Deodata, un butuc, o buturuga plina de radacini aprinse, se pravali din semineu. Sari pe deasupra suportului metalic pentru lemne si, ajuns in salon, se rostogoli pe covor, aruncand in jur jaratec.

Doamna Julie Roubere isi astepta sora mai mare, pe doamna Henriette Letore, care se intorcea dintr un voiaj in Italia. Sotii Letore erau plecati de aproape cinci saptamani. Doamna Henriette isi lasase sotul sa se intoarca singur la proprietatea lor din Calvados, unde interesele il chemau, si venea sa si petreaca cateva zile la Paris, la sora ei. Clopotelul suna in sfarsit si sora ei aparu, infasur

Aveam de asteptat doua ore si zece minute pana la sosirea expresului de Paris. Chinuit de dorinta de a gasi ceva de facut, am zarit un convoi mortuar care iesea de pe o strada laterala indreptandu se pe cea pe care ma aflam eu. Vederea dricului a fost o usurare. Dar atentia mi a fost pe data atrasa de altceva. Mortul era urmat de doar opt domni dintre care numai unul plangea. Ceilalti discutau ami

Inca de pe vremea domnului Bonderoi, fostul nostar, madam Bonderoi folosea, zice se, secretarii acestuia pentru serviciul ei personal. E una dintre burghezele alea respectabile cu vicii secrete si principii inflexibile, cum exista atatea. Ii placeau baietii frumosi. Dupa ce tatuca Bonderoi a murit, vaduva a inceput sa duca o viata linistita si ireprosabila. Se ducea cu sarguinta la biserica, vorbe

Casatoria cu verisoara ta a fost anulata, si inca in cel mai stupid mod posibil, din cauza unei glume proaste pe care am facut o involuntar cu logodnica mea. Data fiind incurcatura in care ma aflu, am apelat la tine, vechiul meu camarad, caci numai tu ma poti scoate din belea. Iti voi fi recunoscator pana la moarte. Nu trebuie sa ti mai spun ca verisoara ta este exagerat de religioasa, fiind cresc